Context
Tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial, România situându-se printre țările cu cele mai ridicate rate de incidență din Uniunea Europeană. În fiecare an sunt raportate peste 8.000 de cazuri noi, ceea ce evidențiază caracterul endemic al bolii. Distribuția spațială a incidenței tuberculozei prezintă variații teritoriale semnificative, influențate de factori socio-economici, demografici și de mediu. Cercetarea publicată de Peptenatu et al. (2024) în GeoHealth își propune să analizeze structura spațio-temporală a cazurilor de tuberculoză în România și să investigheze corelațiile cu poluarea atmosferică prin particule fine (PM2.5).
Obiective Principalele
obiective ale studiului au fost: • identificarea modelelor spațiale și temporale ale incidenței tuberculozei la nivelul unităților administrativ-teritoriale; • analizarea impactului pandemiei COVID-19 asupra dinamicii cazurilor raportate; • evaluarea corelațiilor dintre incidența tuberculozei și nivelurile de poluare cu particule fine PM2.5; • delimitarea clusterelor teritoriale de risc pentru fundamentarea unor politici de sănătate publică adaptate specificului local.
Metodologie
Analiza a fost realizată la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale din România, utilizând baza de date națională a Programului de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (2012–2021). Datele demografice (structurate pe vârstă și gen) au fost corelate cu date privind cazurile noi și recidivele de tuberculoză, raportate la populația totală. Pentru componenta de poluare, au fost integrate datele privind PM2.5 din baza Donkelaar et al. (2021). Metodologia a inclus tehnici de analiză spațială (autocorelare globală și locală, indicatori Moran’s I) implementate în pachetul statistic PySAL și în QGIS, utilizând matrice de ponderare bazată pe contiguitatea teritorială. În paralel, s-au aplicat teste statistice de independență (Chi-Square, Cramer’s V) pentru a evalua nivelul de asociere între incidența tuberculozei și poluarea cu PM2.5. Rezultate Rezultatele au evidențiat o scădere medie anuală a cazurilor de tuberculoză cu −5,7% între 2012 și 2019, urmată de o reducere abruptă de aproximativ 30% în perioada pandemiei COVID-19 (2020–2021), în principal din cauza perturbării serviciilor medicale și a subraportării cazurilor. Analiza spațială a identificat 327 de unități administrativ-teritoriale încadrate în clustere de tip „hotspot” cu valori ridicate de incidență și 477 în clustere de tip „coldspot”. Cele mai afectate regiuni sunt Oltenia, sudul Moldovei și Delta Dunării. Din punct de vedere socio-demografic, bărbații cu vârsta între 30–55 de ani au prezentat cele mai ridicate rate de incidență, cu un raport de până la 7:1 comparativ cu femeile la grupa de vârstă de 50 de ani. Segmentul de vârstă 16–23 de ani a fost mai expus formelor extrapulmonare. Analiza corelațiilor spațiale a confirmat o asociere semnificativă între incidența tuberculozei și concentrațiile ridicate de PM2.5 în zone urbanizate și industrializate (București, Timișoara, Iași).
Implicații
Corelația dintre nivelurile ridicate de poluare și frecvența crescută a tuberculozei susține importanța adoptării unor politici de sănătate integrate, care să ia în considerare atât determinanții medicali, cât și cei de mediu. Rezultatele sugerează necesitatea unor programe de screening activ în clusterele cu risc ridicat, precum și consolidarea infrastructurii sanitare în zonele defavorizate socio-economic. Studiul arată că analiza spațială este un instrument esențial pentru direcționarea resurselor și pentru elaborarea unor politici adaptate specificului local.
Concluzie
Studiul confirmă că distribuția tuberculozei în România este puternic influențată de factori spațiali, socio-economici și de mediu. Identificarea clusterelor de risc și corelarea cu poluarea atmosferică permit o mai bună înțelegere a determinanților bolii și oferă o bază solidă pentru elaborarea unor politici publice eficiente. În plus, rezultatele obținute pot contribui la dezvoltarea de metodologii replicabile în alte țări cu prevalență ridicată, consolidând eforturile globale de control și reducere a impactului tuberculozei .