Carpații Orientali dețin 40% din patrimoniul forestier național și concentrează specii forestiere strategice din țara noastră. În acest context, împreună cu experții de la Facultatea de Geografie a Universității din București, mobilizând expertiza Departamentului de Meteorologie și Hidrologie și a Centrului de Cercetare pentru Analiză Integrată și Management Teritorial, cât și suportul Facultății de Administrație și Afaceri am finalizat prima evaluare comprehensivă a degradării forestiere din Carpații Orientali prin implementarea algoritmilor fractali de ultimă generație. Studiul, publicat sub titlul "Evaluation of forest loss data using fractal algorithms: case study Eastern Carpathians–Romania" arată că în ultimele două decenii, acoperirea forestieră a Carpaților Orientali a suferit modificări majore, iar aceste schimbări depășesc simpla pierdere de arbori. Autori: Daniel Constantin Diaconu1,2, Ion Andronache2, Andrei Rafael Gruia2,3, Titus2 Bazac, Aurel Mihail Băloi3,4 1 Departamentul de Meteorologie și Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, București, România 2 Centrul de Cercetare pentru Analiză Integrată și Management Teritorial, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, București, România 3 Graphit Innovation Factory, Drobeta-Turnu Severin, România 4 Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București, București, România Fragmentarea peisajelor forestiere generează efecte complexe: de la dezechilibrul hidrologic regional, până la compromiterea conectivității habitatelor și destabilizarea ecosistemelor strategice. Cadrul tehnologic și instrumentele de analiză Cercetarea a utilizat două instrumente analitice inovatoare pentru a evalua fragmentarea pădurilor: • Fractal Fragmentation Index (FFI) – un indicator care măsoară gradul de fragmentare a suprafețelor forestiere și deviația acestora față de formele geometrice euclidiene standard. • Fractal Fragmentation and Disorder Index (FFDI) – un instrument avansat care evaluează nu doar fragmentarea, ci și dezordinea spațială, combinând tehnici fractale multi-scară cu dimensiunea informațională. Sistemul de analiză a integrat aceste algoritmi fractali avansați cu tehnologia de procesare a imaginilor satelitare de înaltă rezoluție, obținute din baza de date Global Forest Change a Universității din Maryland. În total, au fost analizate 654.178 de imagini. Această metodologie a permis evaluarea detaliată a evoluției pierderilor forestiere din Carpații Orientali în perioada 2001–2022, cuantificarea gradului de fragmentare și dezordine a habitatelor, precum și identificarea dinamicii spațiale a peisajelor forestiere. Algoritmii fractali oferiți de Graphit Innovation Factory au demonstrat o capacitate remarcabilă de analiză rapidă și precisă, esențială pentru monitorizarea stării pădurilor și pentru fundamentarea politicilor de conservare. Metodologia dezvoltată permite cuantificarea și vizualizarea evoluției pierderilor forestiere, evaluarea fragmentării habitatelor și măsurarea gradului de dezordine ecologică într-un mod unitar și multidisciplinar. Algoritmii fractali oferă capacitate de analiză rapidă și precisă a reducerii suprafețelor forestiere, integrând informații despre dezordinea spațială prin dimensiunea informațională. Rezultate cheie Analiza implementată a identificat parametri critici ai proceselor de degradare forestieră. În două decenii, Carpații Orientali au pierdut peste 201.000 de hectare de pădure - echivalentul a 8,6% din suprafața forestieră a regiunii. Pentru a înțelege amploarea, imaginați-vă o suprafață mai mare decât Bucureștiul înmulțit de patru ori. Perioada cea mai devastatoare? Anul 2007, când într-un singur an au dispărut 23.135 de hectare. Însă anul 2003 a adus și el pierderi consistente, confirmând că anii 2000 au marcat o intensificare dramatică a defrișărilor. Indicele FFDI confirmă o creștere de 33% a gradului de fragmentare și dezordine, semnalând depășirea pragurilor critice de sustenabilitate ecosistemică. Analiza temporală evidențiază schimbări în modelele de exploatare: perioada 2002-2007 caracterizată de defrișări predominant izolate, contrastând cu anii recenți când se înregistrează continuarea defrișărilor în zone preexistente. Aspecte pozitive și oportunități strategice Evaluarea a identificat și elemente mai puțin pesimiste: deși pădurile au fost puternic afectate, conectivitatea habitatelor s-a păstrat mai bine decât se anticipa inițial. Acest aspect poate fi valorificat în strategiile de conservare și restaurare ecologică, oferind perspective optimiste pentru implementarea măsurilor de recuperare. Cu toate acestea, doar 3% din defrișări au dus efectiv la fragmentarea și împărțirea terenurilor împădurite în noi parcele, majoritatea (97%) reducând suprafața compactă existentă fără fragmentare semnificativă. 2.262 de noi petice forestiere au apărut din fragmentare, reprezentând o creștere de 17% în numărul total de petice, ceea ce indică o reziliență relativă a structurii ecosistemice regionala. Concluzie Studiul nostru confirmă că tehnologiile fractale și analiza satelitară pot contribui la o înțelegere profundă a fenomenelor de pierdere a pădurilor, esențială pentru proiectarea unor politici de conservare și adaptare la schimbările climatice. Studiul oferă informații detaliate și precise care pot sprijini deciziile legislative și măsurile de conservare și restaurare a pădurilor. Carpații Orientali rămân o zonă strategică pentru securitatea ecologică a României, iar rezultatele obținute pot fundamenta intervenții viitoare menite să protejeze patrimoniul natural și să consolideze reziliența ecosistemică. Metodologia propusă prezintă avantaje clare pentru analiza spațială rapidă și precisă a evoluției pădurilor, oferind date esențiale pentru monitorizarea emisiilor de carbon și sustenabilitatea habitatelor faunei. În pus, aceasta poate fi replicată în alte regiuni strategice, contribuind la consolidarea capacităților naționale de evaluare și management al riscurilor ecologice.